Către sfârșitul Secolului 18, în jurul anilor 1760, odată cu apariția primului motor cu abur, inventat de James Watt, procesul de producție a evoluat de la munca manuală efectuată de oameni și ajutată de animalele de muncă, la o formă mecanizată și optimizată, efectuată de oameni prin utilizarea motoarelor cu apă, cu aburi și a altor tipuri de mașini-unelte. Industria textilă a fost transformată prin industrializare, la fel ca și transportul.
Principalul impact a fost înlocuirea, treptată, a agriculturii cu mecanizarea producției ca bază a structurii economice a societății. Masivele extracții de cărbune și inventarea motorului cu aburi au creat un nou tip de energie, care a declanșat extinderea rapidă a dezvoltării liniilor de cale ferată și, în consecință, acelerarea schimburilor economice.
Astfel spus, sursele de combustibil cum ar fi aburul și cărbunele au făcut utilizarea mașinilor mai fezabilă, iar ideea de a fabrica prin intermediul mașinilor s-a răspândit rapid. Mașinile au permis o producție mai rapidă și mai ușoară și au făcut posibile tot felul de noi inovații și tehnologii adaptate acelor vremuri.
Totodată, în acea perioadă au avut loc importante descoperiri și în alte domenii, cum ar fi metalurgia. Astfel, au început să apară noi metode de prelucrare a metalului. Așa apar primele fabrici de bunuri și orașe industrializate, unde muncitorilor le-a revenit mai mult rolul de supraveghere, reglare și control al acelor mașini.
Primele acte de sabotaj au apărut în timpul Revoluției industriale când au fost introduse mașinile prin mecanizare care au condus la concedierea anumitor categorii de muncitori.
Unele teorii legate de originea cuvântului „sabotaj” sunt următoarele:
Luddiții francezi obișnuiau să-și arunce saboții de lemn în războaiele electrice pentru a înfunda mașinile în timpul Revoluției Industriale, despre care credeau că le va înlocui munca și astfel vor deveni șomeri.
O altă teorie este că sabotorii originali erau fermierii care călcau culturile cu saboții lor de lemn pentru a-i obliga pe proprietari să le îndeplinească cererile.
O altă teorie consideră că acest cuvânt a luat naștere în timpul unei greve feroviare franceze din anul 1912. Cuvântul „sabot” sau pantofii de lemn au fost folosiți pentru a menține șinele liniilor de cale ferată la locul lor. Pentru a-și arăta nemulțumirea, greviștii au slăbit sau au distrus saboții, ceea ce a făcut ca traficul feroviar să fie dificil sau imposibil de practicat.